sâmbătă

Cand am pilit grilajul

Iar mi-am cioplit un chip in piatra
Sa aflu taina ta nedezlegata
Si peste ani sa-mi dainuie privirea,
In veacuri seci in care nici iubirea
Nu va mai bate timpul interior
Cand voi iesi cu scena din decor.

In ipostaza mea de creator
N-am plamadit decat suspine,
Le-am inodat in franjuri colorate
Ca sa imi pun perdele in privire
Si un grilaj de flori pentru iubire.

Dar azi perdelele tocite
Nu mai filtreaza raul exterior
Si florile demult uscate
Imi vand iubirea in popor,
Sa se infrupte orice fata
Si orice om mai necajit
Din ce-am pastrat in cusca moarta
Si inapoi nu am primit.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu