Imbratiasarea Lunii .

Uite umbra ce zambeste,
Unui soare aramiu ,
Nicio gaza nu gandeste 
Ca e negru in pustiu .

Si ca pana sa apara,
Numai el in mintea lui,
Isi canta rime de ceara ,
Maruntite-n gand de pui .

Dar vazand ca mandrul cer ,
Iti zideste o nevasta ,
Iti  zambesti in gand misel ,
C-o s-o lasi frumos sa creasca.

Dar apare sfanta luna ,
Cu par lung si asfintit ,
Imbracata ca o zana ,
In vesmantul prafuit .

Si sub raza ei de noapte ,
Luminand pe chip doi tineri ,
A soptit in vid ecoul ,
Incantatie de iubire .

Se privira doua lacrimi ,
Doua lumi ce au sa nasca ,
Din a lor iubire patimi
Stele mii si nori de pasca .

Si cand vraja ei cereasca ,
Pe cei doi i-a-mbratiasat .
Isi intoarce raza blanda
Spre alti doi ce s-au lasat .

Epilog .

Atat timp cat chip de luna ,
Pe pamant va rasari
Doi in doi din lumea toata ,
Suflete mii s-or uni .

Cand ai coborat din soare

Tu-nceputul si sfarsitul,
De la vorba la idee,
Cautarea mea continua.
Se loveste de femeie .

Tu uitarea si constinta,
Amintirea vietii mele,
Ce se-ntoarce la privirea,
Jocului de flori si iele .

Tu din tot si din nimic,
Tu din soare si din stele,
Coborata-i pentru-o clipa,
Sa dai sens iubirii mele .

Martor !

Pe banca din suflet ,
De mana doi copii ,
Isi spun povesti in noapte ,
Si cat se vor iubi .

Acum banca, saraca ,
De mult s-a scorojit .
De mana doi batrani ,
Privesc cat s-au iubit .

Adio

Adio prea frumoasa creatura !
De astazi tu cu mine, nu mai facem doi .
Sub ramura de codru-n seara ,
Vom agata sarutul de apoi .

Voi sterge pasii , ce-au facut poteca ,
Si bratele ce m-au incatusat .
Iar sfanta noapte, invartita-n piruieta
O voi ascunde in cutii sub pat .

Adio , si te du !
De astazi faci ce vrei .
Dar i-a drept amintire ,
Mirosul meu de tei .

Non-Iubire

Dacar ar fi sa scriu o crima ,
Si in gandul meu s-o fac ,
Poate ca ,n-ar fi prea rea ,
Dac-apoi am sa ma-mpac .

Poate iadul , cel mai sigur !
Sta acum ca unic loc ,
Unde niciodata viata ,
Nu va mai iesi din foc .

Sa ma gandesc la cel mai rau ?!
Cel mai morbid cuvand pe lume ?
In care nici macar o umbra
Sa nu se vada in taciune ?

La negrul cel de nepatruns ,
In care aerul sta-n vid ,
Si nici speranta nu viseaza ,
Ca va trai pa-n la sfarsit .

Acest cuvant este iubirea ,
In fata cu un NON ciudat ,
Si doar rostit iti zmulge firea ,
Din soclul lui cel nepatat .

Lipsa iubirii in privire ,
Sau in celule din corp
Creaza fiara infinita ,
Cu ranjetul de moarte-n bot .

Doar , dar .

Nori azi se-nvart in cor,
Vantul sulfa bland si ganditor,
Lumea forfoteste-n zi,
Oameni de zapada-ti vor sopti,
Vise netopite in fulgi de nea ,
Ce vor racori privirea ta .
Iti doreste fiecare floare ,
Fiecare zambet de copil ,
Sa traiesti o viata fericita ,
Fara greutate si venin .
Si din fericirea-ti adunata,
Inmultita azi la infinit ,
Daruieste cate-un strop
In lumea toate ,
Poate o opresti din patimit .

Apple

Te-am spart in mii de cioburi
Si te-as reface iar lumina
Ca unitate de creatie
Tu coasta mea de lut divina .

TU in edenul prost creat
M-ai ispitit si am muscat
Si am vazut ca ascundea
Femeia de privirea mea .

Si de ar fi o noua lume
Un nou eden cu un alt mar
M-as duce sa mai musc o data
Sa simt mirosul tau de par .

Sa ne-ascundem goliciunea
Doar ca s-avem ce dezvelii
Sa ne mintimi in ploi sub luna .
Sa umplem lumea de copii .

Altar

Corabii de iluzii imi inotau in gand
Tot inecand iubirea ce zilnic o descant .
Am devenit in timp mai intelept c-o zi
M-am lecuit de ura , de felul meu de-a fi .

Un an a mai trecut pe mine ,
Nu sunt nici tanar, dar nici imbatranit ,
Pasind in viata descopar noi suspine ,
Noi suprimari de vise ce zilnic le inghit .

Altar nu am sa am decat femeia ,
Pe care vesnic vor renaste flori .
Ca arma simpla imi voi lua ideea ,
Din care am sa storc mii de culori .

Si nici o alta amintire ,
Sau alt parfum din alt altar ,
Nu-mi va reduce fricirea ,
De a primi iubire-n dar .

Astept

Nu ai venit ,
Dar eu te-am asteptat in soare ,
In cantece de raze la apus ,
In viscoliri de frunze si culoare .
Nu ai venit !
Stiu sigur , insa ca te-ai dus .

Stone Love ( Iubire sfărâmată )

N-a fost nimic şi nu va fi, se ştie.
Până când îmbătat de nebunie
Voi plânge sângele-mi curat din vene
Şi sufletul, filtrat prin gene.

Voi strânge toată fiinţa mea în piatră
Să dăinui peste ani spre infinit.
Să nu mai simt iubirea niciodată,
Nici fluturi albi să nu mai văd venind.

Să mă lovească marea în neştire,
Pe roca mea să zgîrie poezii
Şi incantaţie vie de iubire
Să erodeze-n mine zi de zi.

Şi la apus…
Când eul meu va fi nisip,
Să-ţi treci picioarele prin apă,
Să-mi mângâi sufletul un pic.

Să înfloarească iar iubirea
Urcând în sus pe talpa ta,
Şi să trăiesc iar nemurirea
Pînă când totul va-nceta.

Copilarie rastignita

Lacrimi din tinut pierdut
Si din timpul nenascut
Am varsat pana mai ieri,
Cand pe tine te-am vazut,
Pentru prima data-n mine,
Singur tu vorbind cu tine.

- Ce mai faci copile mare?
Ce-ai crescut sub mandrul soare!
Ti-ai vandut si inocenta pentr-o ora de iubit
Si acum pentru ca-ti place…
O repeti la infinit.

Dar cand luna va apune
Peste umbra ta de om
Si din trupul tau de carne
O sa creasca mandul pom,
Incoltit va fi sarutul,
Inradacinat in mare,
Cand sub parul tau de ramuri,
Doi copii cu suflet moale,
Au sa-si piarda inocenta
Printre frunzele-ti cazute
Pentru a reface drumul
Unor interzise fructe;
Din care si primul om
A muscat cu apasare;
O greseala ce de-atunci
O repeta fiecare.

Some fishes can fly

Din apa am fost dat afara,
M-am curatat de solzi treptat ,
Ce miroseau a pierde vara ,
Si-a mal de broasca rasuflat .

Dar si asa in pielea cruda ,
A mai ramas putin noroi ,
Pe care il adun cu grija ,
Sa nu se puna inapoi .

Tu nu vrei pesti ,
Eu nu vreau marea ,
M-am inecat prea mult in ea .
Asa c-astept sa vina seara ,
Ca sa visez la lumea mea .

Cat despre pielea mea solzoasa ,
Pe care astazi o ascund ,
Tin minte ca e mai frumoasa .
Dar nu mai am curaj s-o spun .

Fiindca in lumea voastra noua ,
Nu vreti copii care iubesc ,
Doar mitocani cu muschi si barba ,
Ce mint frumos ca va iubesc .

Si la final , cand langa voi
In fiecare dimineata
Simtiti o laba de broscoi
Cu burta si cu par pe fata ,

Va mai aduceti vag aminte ,
De vremea cand va imbia ,
In pestisor cu solzi rupti ,
Pe care nimeni nu-l doarea .

Fair trade

Ma inchid in clipe seci ,
De durere infnita ,
Si baltesc cu lacrimi reci ,
Peste fata-mi chinuita .

Sufletul strapuns de focul ,
Ce mi-a mistuit iubirea ,
A uitat sa stearga scrumul ,
Ce mi-a sangerat privirea .

Mi-am ingenunchiat si eul
Si mi-am condensat traierea ,
Intr-o raza de lumina ,
Ce-ti va fulgera gandirea .

Si-am sa ma mai rog o data ,
Sa cobori jos langa mine ,
Sa iti daruiesc o viata
Pentr-o clipa de iubire.

Umbra indragostita

Mi-as frange noaptea pentru tine ,
Sa pot sa stau de veghe cand visezi ,
Si m-as ascunde-n umbra ta ,
Ca pazitor sa te urmez .

Si nu ti-as spune niciodata ,
Ca m-am vandut doar ca sa fiu ,
Cu tine-n flori sau orice piatra ,
In paturi moi sau in scriu .

Si chiar si-atunci ,
Cand mana-n mana ,
Vei merge cu alt cineva ,
Am sa-l pazesc ,
Ca find din tine
Si trup si corp si dragostea .

Epilog

Tu mie nu mi-ai dat iubirea
Si nici n-ai vrut sa ma privesti ,
Dar nu-i nimic ti-o dau eu toata
Ai grija cum o folsesti .