sâmbătă

Jocuri Mecanice

Sunt inima jucata la ruleta 
Pe scena vetii o simpla marioneta
In razvratire ma afund degeaba 
Am sus lumina si ‘nainte groapa . 

Am luat destule premii purtat in rolul meu ,
Obrazul mi-e mancat de fardul roz si greu 
Si recuzita veche, cafeaua tot amara ,
Un ochi imi sta in suflet si unu-nchis afara . 

Iar cand simteam ca ultimul spectacol a venit ,
Si spectatorii-n sala in numar infinit 
Aplaudau frenetic cum viata mea pierea ,
In ochii lor de caini ce circul ii hranea .

Am mai strigat o data la voi ce azi stati jos 
Urcati in scena vetii ca sa primiti un os . 
Ca sa primiti o haina in care sa mintiti 
Ca sunteti ceea ce ati vrut sa deveniti  


Un comentariu:

  1. Stau şi mă gândesc ce aş putea să zic.
    :-?

    Am rămas mască.
    A trecut ceva vreme de când n-am mai citit poezii să-mi placă aşa.

    De unde atâta inspiraţie?

    RăspundețiȘtergere